Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21232 din 25.11.2014

Anexa 1
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
INSTRUCŢIUNE PENTRU ADMINISTRARE
 
RHINOBOS®
sirop
 

Denumirea comercială
Rhinobos®
 
DCI-ul substanţelor active
Paracetamolum
Phenylephrinum
Chlorphenaminum
 
COMPOZIŢIA
5 ml sirop conţin:
substanţe active: paracetamol 160 mg, clorhidrat de fenilefrină 2,5 mg, maleat de clorfenamină 1,0 mg;
excipienţi: zaharoză, propilenglicol, glicerol 85%, zaharină de sodiu, colorant Ponceau 4R Red (E124), aromă de zmeură, apă purificată.
 
FORMA FARMACEUTICĂ
Sirop.
 
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Lichid transparent siropos de culoare roşie cu aromă şi gust de zmeură.
 
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Alte analgezice și antipiretice. Paracetamol în combinație, exclusiv psiholeptice, N02BE51.
 
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Rhinobos® este un preparat combinat, componentele active ale căruia posedă efect sinergic.
Paracetamolul este un remediu cu acţiune antipiretică şi analgezică. Mecanismul acţiunii constă în inhibiţia sintezei prostaglandinelor. Prostaglandinele sunt bine cunoscute, printre altele, ca mediatori a durerii de lungă durată. Paracetamolul inhibă enzima ciclooxigenaza şi prin urmare previne producția endoperoxizilor ciclice ca precursori de prostaglandină. Paracetamolul are un efect mult mai puternic de inhibare a biosintezei prostaglandinei la nivel cerebral, decât asupra sintezei periferice.
Efectul antipiretic al paracetamolului este realizat prin inhibiţia efectelor pirogenilor endogeni asupra centrului termoreglator în hipotalamus. Acest efect de asemenea este mediat de prostaglandine.
Clorhidratul de fenilefrină este simpatomimetic cu activitate predominant alfa-adrenergică, care provoacă vasoconstricție în mucoasa căilor respiratorii superioare (acţiune decongestantă).
Clorfenamina este un antihistaminic H1 clasic, care inhibă efectele histaminei, ce se dezvoltă în timpul reacţiei imunologice. În caz de gripă, aceasta implică creșterea permeabilității capilarelor venulare, precum și constricția musculaturii netede, în special musculatura bronșică. Clorfenamina inhibă aceste procese, care sunt dependente de histamină. Stoparea edemului mucoasei nazale și scăderea producției de mucus permite la uşurarea respirației.
Proprietăţi farmacocinetice
Paracetamol
După administrarea orală paracetamolul se absoarbe rapid şi practic complet în tractul gastrointestinal, preponderent în intestinul subţire. Aproximativ 25% din doza administrată de paracetamol se metabolizează la primul pasaj hepatic. Biodisponibilitatea paracetamolului administrat oral a fost estimată la 85-98%. Alimentele pot încetini realizarea concentrației plasmatice maxime de paracetamol, deşi biodisponibilitatea medicamentului este păstrată. Fixarea de proteinele plasmatice este joasă, 10-25%. Paracetamolul penetrează bariera hemato-encefalică. Prin difuziune centrală, paracetamolul penetrează în creier şi lichidul cefalorahidian, timp de 15-45 minute, cu realizarea concentraţiei maxime timp de 2-4 ore. Paracetamolul penetrează bariera placentară (7,9 µg/ml) şi se excretă în laptele matern (0,1%-1,85%). După ingestie, medicamentul penetrează în circulaţia fetală în decurs de 30 minute. Paracetamolul se distribuie pe larg în toate ţesuturile cu excepţia ţesutului adipos (în special ficat şi rinichi). Volumul de distribuţie la adulţi constituie 0,7-1 l/kg, la copii – 0,7-1,2 l/kg.
Se metabolizează preponderent în ficat și într-o măsură mai mică în rinichi. Se metabolizează în ficat prin conjugarea cu glucuronid, sulfat şi oxidarea prin sistemul izoenzimelor CYP, preponderent prin CYP2E1.
Metabolitul reactiv toxic N-acetil-p-benzo-chinon-imina (NAPQI) rezultat din metabolismul oxidativ, şi apoi este conjugat cu glutation, care dă cisteină și acid mercapturic. NAPQI este responsabil pentru afectarea funcţiei hepatice.
În plus, apar modificări metabolice oxidative mai mici, care rezultă în 3-hidroxi-acetamenofen şi metoxilare al cărei produs este 3-metoxi-acetaminofen.
Produsele metabolice în acest fel sunt apoi conjugaţi cu glucuronid sau sulfat.
Metabolismul paracetamolului poate fi încetinit la pacienţii cu insuficiență hepatică.
Paracetamolul se elimină preponderent prin rinichi. Mai mult de 90% din paracetamol administrat oral  se excretă din organism timp de 24 ore. Paracetamolul se excretă prin urină sub formă de metaboliţi, şi numai mai puţin de 5% se elimină sub formă nemodificată. Un procent mic de medicament (2,6%) se elimină prin bilă.
Clearance-ul total al paracetamolului constituie 3-5,5 ml/kg/min, timpul de înjumătăţire constituie 2-4,5 ore.
Paracetamolul poate fi eliminat din organism prin hemodializă.
Clorhidrat de fenilefrină
După administrarea orală clorhidratul de fenilefrină se absoarbe moderat în tractul gastrointestinal (aproximativ 38%). Volumul de distribuţie constituie peste 40 L. Este metabolizat în proporție mare în peretele intestinal, moderat în ficat, ceea ce duce la formarea conjugaţilor fenolici. Se excretă preponderent prin rinichi (80-86%), unde cantitatea, după administrarea internă, constituie aproximativ 2,6% pe o perioadă de 48 ore. Timpul de înjumătăţire prin eliminare constituie 2-3 ore.
Nu există date privind eliminarea clorhidratul de fenilefrină din organism prin hemodializă.
Maleat de clorfenamină  
După administrarea orală maleatul de clorfenamină se absoarbe practic complet în tractul gastrointestinal. Concentraţia plasmatică maximă se realizează peste 2 ore şi în rinita alergică 3-6 ore după administrare. Clorfenamina se supune extensiv primului pasaj hepatic, unde biodisponibilitatea absolută constituie 25-60%. Se fixează de proteinele plasmatice în raport de 60%. Clorfenamina se distribuie în toate ţesuturile, volumul aparent de distribuţie constituie 3 l/kg. Clorfenamina penetrează bariera hemato-encefalică. Nu se cunoaşte dacă penetrează bariera placentară şi se excretă în laptele matern. Biotransformarea maleatului de clorfenamină se efectuează în ficat, ceea ce duce la doi metaboliți inactivi (derivaţii didesmetil şi monodesmetil). Clorfenamina din organism se elimină preponderent prin excreţie renală (aproximativ 50%), şi numai o parte mică prin masele fecale (mai puţin de 1%). Aproximativ 50% din doza administrată oral se elimină timp de 12 ore, şi 3-18% sub formă nemodificată. Timpul de înjumătăţire prin eliminare constituie 20 ore, şi poate creşte în cazul insuficienţei renale sau tulburarea funcţiei renale, şi este redus la copii.
Clorfenamina nu se elimină din organism prin hemodializă.
 
Indicaţii terapeutice
  • Ameliorarea temporară a simptomelor asociate cu răceală, gripă, rinită alergică sau alte alergii ale căilor respiratorii superioare;
  • cefalee;
  • durere în gât;
  • congestie și senzaţie de presiune la nivelul sinusurilor;
  • congestie nazală;
  • eliminări nazale şi strănut;
  • febră;
  • dureri nesemnificative.
Ameliorarea temporară a simptomelor asociate rinitei alergice:
  • prurit a nasului sau a gâtului;
  • senzația de prurit, lăcrimarea ochilor.
Facilitarea pasajului nazal.
Facilitarea deschiderii sinusurilor şi pasajului sinusal prin acţiune decongestantă.

 
Doze şi mod de administrare
Doze
Copii
Copii cu vârsta de 6-11 ani (masa corporală 22 kg – 43 kg)
2 linguriţe dozatoare (10 ml) Rhinobos®, sirop.
La necesitate preparatul se va administra fiecare 4 ore.
Doza recomandată nu se va administra mai mult de 5 ori timp de 24 ore.
Adulţi
Pentru adulţi şi copii cu vârsta de 12 ani şi peste se recomandă de administrat  Rhinobos®, comprimate.
Dacă pentru adulţi şi copii cu vârsta de 12 ani şi peste este mai convenabilă administrarea preparatului Rhinobos® sub formă de sirop, se vor utilizare următoarele doze:
4 linguriţe dozatoare (20 ml) Rhinobos®, sirop.
La necesitate preparatul se va administra fiecare 4 ore.
Rhinobos®, sirop nu se va administra la copii cu vârsta sub 6 ani.
Mod de administrare
Rhinobos®, sirop se administrează oral.
 
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Determinate de paracetamol
Frecvente
Tulburări hematologice şi limfatice: anemie hemolitică (se înregistrează în special la pacienţii cu deficit al enzimei glucozo-6-fosfat-dehidrogenază).
Tulburări ale sistemului nervos: cefalee, insomnie, agitaţie.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: atelectazie pulmonară.
Tulburări gastrointestinale: constipaţii, greaţă, vomă.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: prurit.
Rare
Tulburări ale sistemului imunitar: anafilaxie.
Trebuie de menţionat, că doze mari de paracetamol pot determina tulburarea funcţiei hepatice.
Cu frecvenţă necunoscută(care nu pot fi estimate din datele disponibile)
Tulburări ale sistemului imunitar: sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermală toxică.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: pneumonită.
Tulburări hepatobiliare: insuficienţă hepatică.
Determinate de clorhidrat de fenilefrină
În timpul administrării de clorhidrat de fenilefrină reacţiile adverse precum  hipertensiune arterială, palpitaţii, greaţă şi excitaţia apar frecvent la copii.
Rare
Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii alergice sub formă de erupții cutanate și prurit, precum și edem al buzelor, limbii și gâtului, dificultăți de respirație (reacție anafilactică).
Cu frecvenţă necunoscută(care nu pot fi estimate din datele disponibile)
Tulburări ale sistemului nervos: tulburări de somn, vertij, amețeală, cefalee, nervozitate, frisoane, tremor, slăbiciune.
Tulburări cardiace: tahicardie.
Tulburări vasculare: circulația periferică lentă, care se manifestă sub formă de extremități reci, furnicături, precum și hipoestezie.
Tulburări gastrointestinale: tulburări gastrice.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: retenţie urinară.
Determinate de clorfenamină
Frecvente
Tulburări ale sistemului nervos: somnolență, cefalee, vertij.
Tulburări acustice şi vestibulare: tinitus.
Tulburări gastrointestinale: constipaţie, diaree, greață, vărsături.
Rare
Tulburări hematologice şi limfatice: tulburări hematologice
Tulburări ale sistemului imunitar: reacții de hipersensibilitate.
Tulburări ale sistemului nervos: confuzie, depresie, tulburări de somn, tremor, convulsii.
Tulburări oculare: glaucom cu unghi închis.
Tulburări cardiace: palpitaţii, aritmii.
Tulburări vasculare: hipotensiune arterială.
Tulburări hepatobiliare: disfuncție hepatică.

 
Contraindicaţii
Rhinobos®, sirop este contraindicat în următoarele cazuri:

  • Hipersensibilitate la substanţele active şi/sau orice component al preparatului;
  • administrarea concomitentă a oricărui medicament, care conţine paracetamol, eliberat cu sau fără prescripţie medicală;
  • tratament concomitent cu inhibitorii MAO sau administrarea medicamentului timp de 14 zile după finisarea tratamentului cu inhibitorii MAO;
  • hipertensiune arterială severă;
  • tulburarea severă a funcţiei hepatice.
 
SupradozaJ
Simptomele supradozajului cu Rhinobos® sunt combinație a simptomelor de intoxicație cu fiecare substanţă activă în parte.
Determinate de paracetamol
Riscul intoxicației cu paracetamol este deosebit de mare la vârstnici, copii, la persoanele cu insuficiență hepatică, la alcoolici cronici, pacienți cu subnutriţie cronică și la administrarea concomitentă de medicamente care determină inducerea enzimelor hepatice. În asemenea cazuri, supradozajul poate cauza sfârşit letal.
Simptome
Simptomele supradozajului cu paracetamol, în primele 24 de ore, sunt paloare, greaţă, vărsături, anorexie și dureri abdominale. Afectarea hepatică poate să se dezvolte timp de 12-48 ore după ingestie. Ca consecinţă a supradozajului poate să se dezvolte tulburarea metabolismului glucozei şi acidoza metabolică. În intoxicație severă, insuficiența hepatică poate evolua spre encefalopatie, hemoragie, hipoglicemie, edem cerebral, și chiar moarte. Insuficiența renală acută cu necroză tubulară acută, manifestată prin dureri lombare, hematurie și proteinurie, se poate dezvolta chiar și în absența unor leziuni hepatice severe. De asemenea sunt raportate aritmii cardiace şi pancreatită.
Tratament
Tratamentul imediat este esenţial în cadrul tratamentului supradozajului cu paracetamol.
În pofida absenţei simptomelor precoce semnificative, pacienţii trebuie îndreptaţi de urgenţă la spital pentru îngrijire medicală imediată. Simptomele pot fi limitate la greaţă sau vărsături şi pot să nu reflecte severitatea supradozajului sau riscul de afectare a organelor.
Tratamentul cu cărbune activat trebuie luat în considerare în cazul în care supradozajul s-a produs în ultima oră. Concentraţia plasmatică de paracetamol trebuie măsurată la 4 ore (concentraţiile măsurate mai devreme nu sunt sigure). Tratamentul cu N-acetilcisteină poate fi utilizat în primele 24 de ore după ingestia de paracetamol, însă, efectul protector maxim se obţine în cazul utilizării în primele 8 ore după ingestie. Eficacitatea antidotului scade brusc după acest moment. Dacă este necesar, pacientului trebuie să i se administreze N-acetilcisteină intravenos, conform protocolului de administrare stabilit. Dacă vărsăturile nu reprezintă un impediment, metionina pe cale orală poate reprezenta o alternativă corespunzătoare pentru pacienţii care nu au acces la tratament într-o unitate spitalicească.
Determinate de clorhidrat de fenilefrină
Simptomele de intoxicaţie cu clorhidrat de fenilefrină pot să se dezvolte la administrarea dozei mai înalte decât doza maximă totală recomandată. Simptomele de intoxicaţie includ anxietate, nervozitate sau insomnie, greață și vărsături, aritmii cardiace, hipertensiune arterială foarte ridicată, spasm, convulsii și febră. În cazurile severe, pot apărea hemoragie cerebrală, precum și reacții psihotice severe, inclusiv halucinații, infarct miocardic, insuficienţă renală, afecțiuni musculare și hiperglicemie excesivă.
Tratament
Tratamentul supradozajului cu clorhidrat de fenilefrină se efectuează în conformitate cu simptomele manifestate.
Determinate de maleat de clorfenamină
Simptomele de intoxicaţie cu clorfenamină pot să se dezvolte la administrarea dozei mai înalte decât doza maximă totală recomandată. Supradozajul poate fi manifestat prin simptome de supresie (sedare, apnee, colaps cardiovascular) și stimulare a sistemului nervos central (insomnie, halucinații, tremor și convulsii). În plus, poate să se dezvolte tinitus, tulburări vizuale, ataxie şi hipotensiune arterială. Semnele și simptomele similare acțiunii atropinei sunt în mare parte manifestate la copii (xerostomie, midriază, hiperemie facială, temperatură corporală anormal de mare, tulburări gastrointestinale).
Tratament simptomatic.
 
Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare
Rhinobos® sirop conţine paracetamol. În cazul depăşirii dozelor recomandate, poate să se dezvolte insuficienţă hepatică severă.
Dozele recomandate de Rhinobos® sirop nu se vor depăşi.
Riscul insuficienţii hepatice este mai înalt la persoanele, care consumă alcool. Pe parcursul tratamentului cu Rhinobos ® sirop se recomandă evitarea consumului de alcool.
Preparatul se va administra cu precauţie specială la pacienţii cu tulburări ale funcţiei renale şi hepatice, glaucom cu unghi închis, obstrucţie ale căilor biliare, obstrucție a colului vezicii urinare, hipertiroidism, diabet zaharat, bronşită cronică, obstrucţie piloroduodenală, ulcer peptic stenozant, aritmii cardiace, hipertensiune arterială, hipotensiune ortostatică idiopatică, nervozitate, la pacienţii după transplant hepatic, precum infecţia HIV tratată cu zidovudină.
Pacienții trebuie avertizați despre efectul sedativ al medicamentului, precum și pericolul de utilizare concomitentă a alcoolului și antihistaminicelor.
Este necesară prudență atunci când durerea și congestie nazală se agravează sau persistă mai mult de 5 zile.
Este necesară prudență atunci când febra se agravează sau persistă mai mult de 3 zile.
Preparatul conţine zaharoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Preparatul conţine colorant azoic Ponceau 4R (E124). Poate provoca reacţii alergice.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Sarcina
Studiile epidemiologice în timpul sarcinii la om nu au evidenţiat nici un efect negativ asupra fătului la utilizarea paracetamolului şi maleatului de clorfenamină în dozele recomandate. Siguranţa utilizării clorhidratului de fenilefrină în sarcină nu este complet demonstrată. Prin urmare, acest medicament poate fi administrat în timpul sarcinii doar dacă se consideră esențial, şi doar în cazul când beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte orice risc potenţial pentru făt.
În sarcină preparatul se va administra pe o perioadă cât mai scurtă de timp.
Alăptarea
Paracetamolul se excretă în laptele matern (nu există date pentru maleat de clorfenamină şi clorhidrat de fenilefrină), deşi la administrarea dozelor recomandate, concentrațiile lor sunt mai mici decât cele așteptate să aibă un efect nociv asupra unui copil. Conform constatărilor medicale disponibile, efectul clorfenaminei și fenilefrinei asupra copilului nu poate fi exclus. Prin urmare, acest medicament poate fi administrat în perioada de alăptare doar dacă se consideră esențial, şi doar în cazul când beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte orice risc potenţial pentru sugar.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
În cazuri rare administrarea de Rhinobos ® sirop la unii pacienţi poate cauza somnolenţă sau vertij. În cazul dezvoltării acestor simptome, se recomandă evitarea conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.
 
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE
INTERACŢIUNI
Paracetamol
Antimuscarinice (de exemplu propantelina) pot încetini absorbția de paracetamol din tractul digestiv și astfel încetini debutul acțiunii paracetamolului, în timp ce medicamentele cu efect procinetic (de exemplu, metoclopramid și cisapridă) pot accelera absorbția acestuia.
Inductorii enzimelor hepatice, precum rifampicina, fenitoina şi hidantiona accelerează eliminarea şi reduc biodisponibilitatea paracetamolului. Inhibitorii enzimelor hepatice, precum isoniazida şi ranitidina încetinesc eliminarea şi măresc biodisponibilitatea paracetamolului. Nu există o dovadă că orice din aceste interacţiuni farmacocinetice pot induce modificări clinice relevante ale eficacităţi /inofensivităţii paracetamolului sau necesitatea ajustării dozei paracetamolului.
Hepatotoxicitatea paracetamolului creşte în rezultatul administrării concomitente cu sulfinpirazona. Efectul paracetamolului poate fi redus la administrarea concomitentă cu colestiramina.
Administrarea concomitentă de paracetamol şi cloramfenicol poate induce efectele toxice ale cloramfenicolului (vomă, hipotensiune arterială, hipotermie).
Paracetamolul poate creşte concentraţia plasmatică de fenoldopam; reduce efectul lamotriginei.
Alcoolul poate creşte riscul hepatotoxicităţii paracetamolului, dar aceasta se dezvoltă numai în condiţii excepţionale. Consumarea continuă şi timp îndelungat a cantităţilor mari de alcool, de asemenea consumarea acută a cantităţilor mari poate conduce la creşterea activităţii sistemului enzimatic CYP2E1 şi poate fi stimulată de administrarea paracetamolului, ceea ce conduce la creşterea metabolitului hepatotoxic al paracetamolului.
Dacă paracetamolul este administrat în doze recomandate, riscul hepatotoxicităţii nu este înalt la altă populaţie de pacienţi (este practic neglijabil). Totuşi, în caz de supradozaj cu paracetamol, riscul hepatotoxicităţii este mai mare decât la persoanele, care nu consumă cantităţi excesive de alcool.
Efectul anticoagulant al warfarinei şi al altor cumarinice, poate fi intensificat de utilizarea repetată a paracetamolului. Dozele ocazionale nu au un efect semnificativ.
Clorhidrat de fenilefrină
Administrarea concomitentă de clorhidrat de fenilefrină şi propranolol poate creşte tensiunea arterială.
Administrarea concomitentă de clorhidrat de fenilefrină şi midodrin nu se recomandă, deoarece efectul presor al midodrinului poate creşte.
La administrarea concomitentă antidepresivele triciclice pot potenţa efectul simpatomimetic al clorhidratului de fenilefrină şi prin urmare să determine hipertensiune arterială, de asemenea aritmii cardiace şi tahicardie.
Administrarea concomitentă de clorhidrat de fenilefrină şi procarbazină nu se recomandă, deoarece efectul reciproc a acestor două medicamente poate provoca hipertensiune arterială severă.
Maleat de clorfenamină
Administrarea concomitentă a maleatului de clorfenamină cu alte preparate cu efect anticolinergic creşte riscul dezvoltării efectelor colinergice: periferice (xerostomie, vedere înceţoşată, creşterea presiunii intraoculare, retenţie urinară, constipaţii, reflux gastric crescut, transpiraţii abundente, aritmii şi hipotensiune arterială, secreţie vâscoasă a tractului respirator cu dificultăţi de respiraţie, agravarea simptomelor hipertrofiei de prostată) şi centrale (sedare, diminuarea funcţiilor cognitive, tulburări de coordonare, sau, în special la copii şi vârstnici – stimulare psihomotorie, acufene, tremor, hiperpirexie, convulsii).
Administrarea concomitentă a clorfenaminei cu fenitoina creşte riscul toxicităţii fenitoinei (ataxie, hiperreflexie, nistagmus, tremor).
Administrarea de lopinavir poate creşte concentraţia plasmatică a maleatului de clorfenamină.
Clorfenamina poate potenţa efectele altor preparate cu efect inhibitor asupra sistemului nervos central precum alcool, benzodiazepine, barbiturice.
 

Prezentare, ambalaj

Sirop. Câte 100 ml sirop în flacoane de sticlă culoarea chihlimbarului.
Câte 1 flacon împreună cu instrucţiunea pentru administrare se plasează în cutie de carton.
 
păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A nu se congela!
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
 
Termen de valabilitate
2 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
 

Statutul legal

Fără prescripţie medicală.

 

DATA ULTIMEI REVIZUIRI A TEXTULUI
Noiembrie  2014
 
DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE INREGISTRARE
Bosnalijek, Pharmaceuticals and Chemicals Industry, Joint Stock Company, Bosnia şi Herzegovina.
 
NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI
Bosnalijek, Pharmaceuticals and Chemicals Industry, Joint Stock Company,
Sarajevo, Jukićeva 53, Bosnia şi Herzegovina.
 
La apariţia oricărei reacţii adverse informaţi secţia de farmacovigilenţă a
Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (tel. 022 88-43-38)